Treceți la conținutul principal

Dispret


La cererea cititorilor, hai sa zicem ceva si despre dispret.
 
Primele cuvinte ce-mi vin in minte sunt: "Ohhh, My God !" Ce subiect bun ! Dar.......cat de vast!

Nu poti sa il acoperi intr-un simplu post. Nu poti sa il acoperi intr-o zi. Iar eu nu voi putea sa il acopar niciodata. Pentru ca nu cred ca e zi in care sa nu am experienta a ceva nou...nou si prost...si care invariabil ma conduce la afisarea atitudinii... sau si mai rau, trairea sentimentului de dispret... curat, neintinat, in forma lui cea mai simplă si cea mai pura.

Ce dispretuiesc ? Nu voi putea enumera nici a 10-a parte din cate sunt.... Nu pentru ca nu le stiu, ci pentru ca incerc mereu sa le streg din minte... Daca as acumula in mintea mea tot raul de care ma lovesc aproape zilnic, sunt convins ca demult m-ar fi rezolvat o comotie cerebrala, sau ceva de genul asta...

So:
Urasc minciuna, dispretuiesc mincinosii...
Dispretuiesc "invizibilii" si "mutii"...
Dispretuiesc falsitatea, prefacatoria, fariseismul, perversitatea...
Dispretuiesc concursurile si examenele...
Dispretuiesc relatiile, pilele, cunostintele si pe cei care nu concep posibila vietuirea pe acest pamant fara existenta lor...
Dispretuiesc titlurile, gradele, calificarile si "expertiza"...
Ii dispretuiesc si in acelasi timp compatimesc pe cei carora obisnuiesc uneori sa le spun ca s-au nascut batrani....
Dispretuiesc prostitutia, atat fizica precum si morala...
Dispretuiesc monologul....
Dispretuiesc oamenii care nu viseaza, sau care "nu-si permit" sa o mai faca...
Dispretuiesc lenea, mediocritatea, complacerea...
Dispretuiesc politica, politicienii si pe toti cei care sunt apolitici, dar numiti de partide....
Dispretuiesc securitatea, militienii...da, inca mai exista...
Am ajuns sa dispretuiesc chiar si doctorii....
Urasc prostia, dispretuiesc prostii ajunsi la putere...
Dispretuiesc amicitia, iubesc prietenia adevarata...
Dispretuiesc mandria si/sau marlania...
Dispretuiesc cocalarii si pe fanii lor care este...
Dispretuiesc persoanele care nu raspund la salut...
Ii dispretuiesc pe cei care nu mai au nicio urma de umanitate ascunsa in adancul fiintei lor...
Dispretuiesc iubitorii de betoane, cei care habar n-au cata viata exista in afara acestora...
Dispretuiesc patriotii si credinciosii afisati...
Dispretuiesc socializarea....
Dispretuiesc moartea...


Lista poate continua la nesfarsit... Va las pe voi....


Comentarii

Anonim a spus…
Interesant...vad ca nimeni nu comentează..de ce oare?!
Anonim a spus…
Nu stiu de va mai amintiti o imagine greu de uitat care a fost surprinsa, la trecutele inundatii, de catre obiectivele aparatelor de fotografiat... Cadavrul acoperit de namol al unui barbat inecat intepenise intr-o ipostaza grotesc-terifianta, cu degetul mijlociu de la o mana ridicat, intr-un gest ultim de o plasticitate batjocoritoare.... DISPRET, sfidare, injurie vizuala, toate erau exprimate prin degetul pornit ca o sageata din pumnul tinut strans, intr-o simbolistica atat de cunoscuta... Presa noastra a facut ce stia sa faca mai bine... a pus instantaneul pe pagina intai si "pe sticla", in prime time, batand cu el obrazul autoritatilor "corupte" si al guvernului "asasin"...
Poate ca nu e o intamplare ca in jurul unui deget mijlociu (si al gesturilor obscene facute cu ajutorul lui) se invarte, ca intr-un ametitor carusel, soarta celor mai multi dintre noi...
printre care si eu... din Iasi...

Postări populare de pe acest blog

50

Iată că a venit si momentul ăsta! 50... fifty Cum l-aș descrie?... E.... chiar e... complicat... Cum sună?... Apăsător!  Cum îmi e? Îmi pare rău pentru timpul ce a trecut, repede, al naibii de repede... Și mă uit încrezător înainte. E doar un singur sens pe drumul ăsta, înainte.  Cum ma simt? Pai uite că zvacnesc... a viata si a dor de nemurire, prin venele-mi pulsand frenetic seva dulce-a existenței efemere.. Sunt împăcat...cu tot și toate. Și pentru ca la 40 promiteam un follow-up, ce urma sa fie prezentat la 41 - ce nu a mai fost facut de atunci- al targeturilor propuse, ia hai sa vedem cum stam acum! Targets at 40 1- sa nu mai fumez, ca bolile vin si singure; 2- sa renunt la tv, ca prosteste, desi, posibil sa fie prea tarziu; 3- sa renunt la FB, telefon, tableta, internet si alte mici vicii pentru ca poti ajunge mai rau decat daca te uiti la televizor, doooh; 4- sa citesc asa cum o faceam in adolescenta, sa mananc din carti, sa traiesc in fiecare personaj, sa traiesc fieca...

ALO?

Îmi aduc aminte cu nostalgie de începuturile mele în ale comunicării mobile. Să fi tot fost cândva în anii '90 cand am avut primul telefon mobil. Era un Motorola Microtac.  La acea vreme, un telefon mobil însemna o cărămidă neagră, grea și mare, cu antena extensibila de cca. 30 cm, în care se introducea întreaga cartelă și pe care mai mult îl țineai la încărcat decât să vorbești la el. Devenea deci tot un fel de telefon fix, dar muuuuuuult mai scump. Ei, asta era probabil partea care l-a atras pe tânărul student care eram atunci către acest device/aparat, dorința de a epata, de a arăta lumii ca e cineva prin intermediul bunurilor pe care le posedă. Așa funcționau lucrurile atunci aș spune, dar știm de fapt că și acum ele sunt neschimbate. Noroc că acum am înțeles cine sunt eu și mai ales ce va rămâne după.  Ei, dar ce efort financiar era atunci pentru mine să plătesc aparatul, cartela, precum și încărcările lunare ale creditului! Însă, nimic nu se compara cu senzația pe care o...

UPSIDE DOWN

Voi nu vedeti? Voi..... nu simțiți? Căci plouă ÎNTUNERIC mai fiecare zi. Și se pravale-n noi... și nu ne-mpotrivim!  Din ce în ce mai întuneric, în suflete, în minți,  În capete lucide de... copii timizi.  Aici în locul asta-l nostru.. pe pământul bun,  Pe care ăștia-ncearca sa ni-l transforme-n scrum.  Pământul bun cu toți și-atat de răbdător,  Ei îl tratează parcă... ar fi nemuritor.  OM esti facut din apă, pământ, și ceva duh,  Dară pe unii de ii cercetezi,  Doamne, nu au în ei nimica pământesc.  În schimb, cerșesc mereu putere, măriri și bogăție, și de-ar putea, ar cere, și jilțul cel ceresc.  Ei, oameni din pământul reavăn parfumat, ei... cei ce rabdă cât îi lumea și pământul.  Și ei....aceia răi, insidioși, hulpavi și haini. Acei leproși morali, trufași și îngălați, nemeritând osândă, ci doar a fi scuipați... Si tot ei se cred prieteni, cu robii... ce-s orbiți de-acest obscur impus,  A căror viață tresărindă se petre...