Voi nu vedeti? Voi..... nu simțiți? Căci plouă ÎNTUNERIC mai fiecare zi. Și se pravale-n noi... și nu ne-mpotrivim! Din ce în ce mai întuneric, în suflete, în minți, În capete lucide de... copii timizi. Aici în locul asta-l nostru.. pe pământul bun, Pe care ăștia-ncearca sa ni-l transforme-n scrum. Pământul bun cu toți și-atat de răbdător, Ei îl tratează parcă... ar fi nemuritor. OM esti facut din apă, pământ, și ceva duh, Dară pe unii de ii cercetezi, Doamne, nu au în ei nimica pământesc. În schimb, cerșesc mereu putere, măriri și bogăție, și de-ar putea, ar cere, și jilțul cel ceresc. Ei, oameni din pământul reavăn parfumat, ei... cei ce rabdă cât îi lumea și pământul. Și ei....aceia răi, insidioși, hulpavi și haini. Acei leproși morali, trufași și îngălați, nemeritând osândă, ci doar a fi scuipați... Si tot ei se cred prieteni, cu robii... ce-s orbiți de-acest obscur impus, A căror viață tresărindă se petre...
Comentarii
Trimiteți un comentariu